ION ŞT. BASGAN 1902-Inventatorul forajului rotativ percutant, care a revoluţionat cercetarea şi extracţia petrolului

ION ŞT. BASGAN 1902-1981


În luna august 1925, tânărul absolvent de la Leoben, întors în ţară, conform contractului s-a angajat ca inginer de foraj la Societatea "Steaua română", urmând să lucreze în zona Moreni-Gura Ocniţei. Urmărind săparea sondelor pentru explorarea şi exploatarea petrolului, observă că forajele se executau empiric şi că nu exista o bază teoretică ştiinţifică a acestor lucrări şi se dedică cercetărilor în vederea stabilirii unor principii privind efectuarea găurilor de sondă cu ajutorul instalaţiilor de foraj.

După mai mulţi ani de observaţii şi măsurători, reuşeşte să stabilească o relaţie între principiul lui Arhimede şi acţiunea prăjinilor de foraj, aducând în acest "caz particular" o contribuţie la cunoscutul principiu al învăţatului grec Arhimede din Siracuza (287-212 î.H.).

În studiile sale, observând aplicarea principiului lui Arhimede şi a principiului sonicităţii elaborat de ilustrul savant român Gogu Constantinescu (1881-1965), stabileşte în 1932 efectul Basgan. Rezultatele studiilor sale le comunică la Academia Română în 1933 şi sunt publicate în Analele Academiei Române.

În 1933 Ion Basgan îşi susţine doctoratul la Leoben.

În 1934 a înregistrat primul său brevet de invenţie în România cu titlul "Forajul cu prăjini grele, proporţionale şi forajul sonic cu aplicarea efectului Basgan", sub nr. 22.789/18 mai. Prin această invenţie, în epocă, a revoluţionat tehnica forajului. Aplicând noile metode de foraj în şantierele petroliere din ţară a reuşit performanţe deosebite. Astfel, a mărit viteza de penetrare a sapei, respectiv randamentul forajului, a obţinut puţuri verticale, a evitat ruperea garniturilor care avea ca efect reducerea volumului de instrumentări, acestea având ca efect economic reducerea preţului pe metrul forat cu 30%. Subliniem că prin săparea sondelor după metodele anterioare, garniturile de foraj deviau de la verticală cu până la 45o.

Dar cea mai importantă realizare a acestei invenţii a fost creşterea adâncimii de foraj de la maximum 2000 m la 3000 m până la 5000 m.

Din 1936, sovieticii au folosit invenţia Basgan în câmpurile petroliere de la Baku, prin furt de tehnologie, fără să recunoască drepturile de proprietate intelectuală ale autorului.

În anul 1937, în SUA a fost eliberat brevetul de invenţie nr. 2103137/21 decembrie, privind "Forajul cu prăjini grele Basgan, forajul sonic aplicând efectul Basgan şi transmiterea energiei sonice prin garniturile de foraj". Această invenţie a fost aplicată în SUA de marile companii petroliere, care din cauze conjuncturale nu au achitat nici până în prezent datoriile ce le revin prin legile de protecţie a proprietăţii intelectuale şi utilizarea invenţiilor, care se practică în SUA.

Metoda a fost preluată de toate ţările producătoare de petrol şi în prezent se forează după aceste principii.
În momentul când s-au creat condiţiile de aplicare a invenţiei a izbucnit cel de al doilea război mondial. România a declarat război Statelor Unite, astfel devenind ţară beligerantă inamică. În această situaţie, guvernul american a procedat la sechestrarea proprietăţilor străine ale cetăţenilor din ţările inamice. Invenţiile brevetate în SUA ale ing. Ion Basgan au urmat acelaşi curs. Invenţia fiind consideratăsecretă, ordinul de sechestrare nu a fost publicat în Monitorul Oficial al SUA, având menţiunea că se încadrează în grupa invenţiilor care afectează interesele naţionale.

După încheierea Tratatului de Pace de la Paris din 1948, prin care s-au restituit proprietăţile sechestrate în 1940, brevetul Basgan a fost omis cu bună ştiinţă.

În 1966, printr-un ordin al preşedintelui SUA Johnson, procurorul general a emis un ordin de desechestrare şi restituire a brevetului, fără a limita perioada de recuperare a drepturilor de proprietate intelectuală.

În anul 1966, un grup de experţi din Germania au estimat datoriile utilizatorilor invenţiei – marile companii americane de petrol – la opt miliarde de dolari. Cu ajutorul statului român, familia, ca moştenitoare a acestor drepturi, a acţionat pentru recuperarea sumelor iniţiale şi a dobânzilor aferente. Familia a exprimat dorinţa inventatorului, conform căreia din aceste sume, care se ridică în prezent la 18 miliarde dolari, dacă vor fi recuperate, 90% să fie puse la dispoziţia organismelor naţionale şi internaţionale spre binele omului şi progresul ştiinţei.

Fundaţia "Ion Şt. Basgan", înfiinţată în anul 1997 de către fiul său, ing. Ion Basgan Jr., militează pentru recuperarea de la utilizatori a sumelor datorate familiei şi statului român şi îndeplinirea idealurilor marelui om de ştiinţă inventator privind mediatizarea ştiinţei şi tehnicii româneşti şi ajutorarea personalităţilor aflate în situaţii grele.

După încheierea războiului mondial, inginerul Ion Şt. Basgan lucrează cu pasiune la noi invenţii în domeniul forajului. În anul 1947 înregistrează invenţia "Foraj prin Ciocan Rotary", nr. 37743/30.01.

Din anul 1954 până în 1966, Ion Basgan a lucrat în cadrul Ministerului Agriculturii şi la Comitetul de Stat al Apelor ca proiectant de foraje hidrogeologice pentru aprovizionarea cu apă a populaţiei. În acelaşi timp a fost preşedinte al Comisiei de coordonare a forajelor de apă din ţară.

În 1967, la 29 mai, a depus la o firmă specializată în obţinerea de brevete, "Dominicis" din Italia, brevetul "Forajul sonic la 15.000 m adâncime", care a fost înregistrat în Italia, Franţa, SUA şi Portugalia. Italia a autentificat invenţia eliberând brevetul cu nr. 796419/1.12.1967, Franţa brevetul 15227495/22.04.1968, Portugalia brevetul nr. 48356/8.05.1969.

Tot în 1967 a înregistrat la Oficiul de Invenţii din Bucureşti cererea cu nr. 50615/24.11 pentru obţinerea brevetului intitulat "Forajul sonic".

În 1970, în SUA a fost eliberat patentul 3507341/21.04.1970 pentru "Forajul la 16 km adâncime".

Teoretic, forajul la adâncimea de 15 km, după studiile efectuate de Ion Şt. Basgan, se poate realiza. Nici o companie nu s-a arătat dispusă să execute un foraj la o adâncime atât de mare, atât pentru costul foarte ridicat al unei astfel de lucrări, ca şi pentru faptul că nu prezintă încă interes economic.

Oamenii au aspirat spre cucerirea spaţiului cosmic, dar este posibil ca într-un viitor nu prea îndepărtat ei să îşi îndrepte cercetările spre interiorul pământului şi atunci descoperirile şi invenţiile lui Ion Şt. Basgan vor fi valorificate.

A fost autorul a peste 50 de lucrări, publicate în ţară şi străinătate, unele premiate de Academia Română. A reprezentat ţara la congresele internaţionale ale petrolului.

Viaţa şi opera savantului inventator au fost evocate şi de actualul AGIR şi în "Univers ingineresc". Dr. ing. Gabriel I. Năstase a publicat o documentată monografie intitulată "Un inventator de geniu", Ed. Rapana 1997, tradusă în limba engleză sub titlul "Ion Basgan, a Romanian Inventor", Ed. AGIR, 2000, prezentată la Expoziţia de la Hanovra.

Putem fi mândri că un român a revoluţionat tehnica forajului, prin invenţiile sale aducând o contribuţie valoroasă în domeniul cercetării şi extracţiei petroliere. El a dat posibilitatea specialiştilor din ţările producătoare să caute ţiţeiul la adâncimi din ce în ce mai mari, să îl scoată la suprafaţă mărind potenţialul energetic al omenirii. Acest inventator s-a format la şcoala românească, recunoscută în toată lumea. Invenţiile sale în domeniul forajului au fost utilizate şi pentru extragerea apei potabile şi industriale, atât de necesară oamenilor.

Misterul acestui fapt senzaţional este că ţării noastre natura i-a dăruit petrol şi mulţi oameni pricepuţi, care prin invenţiile lor şi-au înscris numele în panteonul civilizaţiei moderne.