Gheorghe Botezatu (Georges A. de Bothezat) -precursorul programului "APOLLO"

Primul doctorat în aviaţie

Născut în 1883, în Iaşi, Gheorghe Botezatu a urmat studiile liceale în oraşul natal, iar pe cele universitare la Universitatea "Al. I. Cuza" şi în Rusia, la Petrograd, absolvind facultăţile de Matematică şi Ştiinţe Naturale. Şi-a luat doctoratul la Sorbona, fiind creditat ca primul om cu o lucrare de acest gen în domeniul aviaţiei ("Étude de la stabilité de l'aéroplane" - 1911).

S-a întors în ţară, ca profesor, în jurul anului 1918, dar nu pentru mult timp.

Se pare însă că atunci ar fi realizat primele proiecte a ceea ce avea să pună în practcă mai târziu.

A emigrat în Statele Unite, unde i s-a oferit un post de director al Laboratorului de Aerodinamică şi de profesor, ambele la Universitatea din Dayton, Ohio. Ulterior, în ianuarie 1921 a semnat un contract cu Armata SUA, pentru care s-a obligat să construiască unul dintre cele mai mari elicoptere din acea vreme. Pentru a nu-i tulbura pe constructori şi a-i ţine deoparte pe curioşi, proiectul a fost catalogat "top-secret". În intervalul 1922-1923, "Caracatiţa zburătoare", cum a fost denumit elicopterul, a zburat cu succes de mai multe ori, însă niciodată la o altitudine mai mare de 2 metri.

Precursorul "Apollo"

Din cauza performanţelor sub aşteptări, a costurilor foarte mari - se cheltuiseră deja peste 200.000 de dolari, o sumă impresionantă la acea vreme - şi a interesului crescut al armatei pentru giroplane - elicoptere cu mai puţine palete -, proiectul a fost anulat. Principalul motiv a fost că în contract se prevedea că aparatul va atinge o înălţime de cel puţin 100 de metri, şi nu câţiva metri, cum s-a întâmplat în practică.

Botezatu a fost extrem de dezamăgit de anularea proiectului, dar a continuat să lucreze. În 1936 a construit alt model de elicopter, care însă nu a adus îmbunătăţiri vechiului proiect.

A murit pe 1 februarie 1940, în Boston, în urma unei operaţii. Muzeul Naţional al Aerului şi al Spaţiului din Washington expune şi astăzi părţi din elicopterul său.

Pe lângă studiile despre elicoptere, românul a studiat traseele Pământ-Lună-Pământ şi a realizat un mare număr de calcule privind variante de traiectorii probabile. Ulterior, calculele efectuate de Botezatu au fost consultate la pregătirea programului american de cercetare a spaţiului cosmic - "Apollo".